Duminica a 4-a din Post (a Sfântului Ioan Scărarul) 22 martie

Suntem în duminica a 4-a din Postul Paştelui. Sfânta Evanghelie care se citeşte astăzi la Sfânta Liturghie ne prezintă vindecarea fiului lunatic. (Marcu 9, 17-32)
De ce în acestă duminică, biserica a rânduit citirea acestui text? Pentru că avem în el legătura cu perioada în care ne aflăm: “cu nimic nu poate ieşi, decât numai cu rugăciune şi cu post” Marcu 9, 29. Acesta este punctul de plecare al Evangheliei de astăzi şi punctul culminant, în acelaşi timp.
Inţelegem DE CE trebuie să postim şi CUM trebuie să postim.
1. DE CE trebuie să postim ? Avem răspunsul în Sfânta Evanghelie: ca să alungăm din viaţa, din inima şi din gândurile noastre pe cel rău, puterea şi uneltirile lui.
Copilul din Sfânta Evanghelie de astăzi era stăpânit efectiv de cel rău. Şi am văzut cât rău îi făcea. Mai sunt şi astăzi astfel de situaţii; însă, destul de rar. Întotdeauna trebuie să ne străduim să facem deosebire între cineva care este posedat efectiv de cel rău şi restul, care sunt doar încercaţi sau, mai rău, au doar obsesia lucrării celui rău asupra sa.
Pentru că de multe ori diavolul nici nu mai are nevoie să ne ispitească, să ne îndemne la rău, sa ne tulbure şi să ne lupte cu îndemnuri spre fapte rele. Pentru că le facem noi singuri, din îndemnul propriu, din obişnuinţă şi comoditate – ca şi cum ar fi bune, corecte şi drepte. Adică nouă ni se par aşa, după mintea şi socotinţa noastră. Dar nu luăm in calcul şi socotinţa lui Dumnezeu, pentru că, dupa El, ceea ce facem nu sunt bune şi corecte şi drepte.
Ca să inţelegem Sfânta Evanghelie de astăzi trebuie să ne gândim la aceasta, adica să nu mai facem din îndemnul propriu, din obişnuinta si comoditate o mulţime de răutaţi – ca şi cum ar fi bune, corecte şi drepte – şi apoi să vedeţi cum ne mai luptam diavolul, cum nu mai doarme langă noi: când nu mai facem singuri o mulţime de păcate, să vedeţi cum ne scutură si ne trânteşte, ca să ne biruie ca pe copilul din Sfanta Evanghelie de astăzi.
Atunci să alergăm la Mântuitorul Hristos, cu credinta noastră, chiar puţină, şi să strigăm la El : « ajută-ne, fie-Ţi milă de noi ! Cred, Doamne, ajută necredinţei mele ».
2. CUM trebuie să postim ? Cu rugaciune. Adăugând la postul nostru şi rugăciunea din inimă, vom putea birui pe cel rău în lupta sa contra noastră.
II. Sfântul Ioan Scărarul. A fost unul din cei care au împletit în viaţa lor postul cu rugăciunea în modul cel mai înalt, devenind model pentru noi toţi. De aceea biserica a rânduit sa fie cinstit astăzi.
A trăit in jurul anului 600, fiind vieţuitor la mănăstirea de pe muntele Sinai. Având o viaţă aleasă, Sfântul Ioan Scărarul s-a remarcat prin opera sa de căpătâi, SCARA, o lucrare în 30 de capitole, sau trepte, pe care, parcurgându-le creştinul, şi mai ales monahul, să se înalţe, treaptă cu treaptă, ca pe o scară, la Dumnezeu. Ba mai mult, ne îndeamnă, să le îndeplinim pe toate, deodată. Căci nu putem să practicăm câte o virtute, pe rând, lăsându-le pe celelalte pentru mai pe urmă.
Scara a fost tradusă de mult timp şi în limba română pentru credinciosul doritor să o parcurgă, atât in Filocalia, vol. 9, cât şi separat.

(Cuvinte despre sfintele nevoinţe ale Sf. Ioan Scararul)
Lasă-te răstignit şi nu răstigni. Lasă-te bârfit şi nu bărfi. Fii blând şi nu fi zelos în rau…
Veseleşte-te cu cei ce se veselesc şi plângi cu cei ce plâng, căci acesta este semnul curăţiei. Fii bolnav cu cei bolnavi. Plângi cu cei păcătoşi. Fii prieten cu toţi oamenii, dar fii singur în cugetul tau. Fii părtaş la pătimirea tuturor, dar cu trupul tău să fii departe de toate. Nu mustra pe cineva şi nu osândi nici chiar pe cei foarte răi în vieţuirea lor. Întinde haina ta peste cel ce a greşit şi acoperă-l; şi dacă nu poţi lua asupra ta greşelile lui şi nu poţi primi cercetarea şi ruşinea în locul lui,rabdă-l măcar şi nu-l ruşina  …

Ce sunt Fericirile?
Dupa randuiala Vechiului Testament, pentru a implini Legea, credinciosul trebuia sa asculte de cele 10 porunci. Potrivit cuvintelor Mantuitorului: „Sa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau proorocii; n-am venit sa stric, ci sa implinesc” (Matei 5, 17), cele 10 porunci trebuie pazite si de crestini, intocmai.

Pe langa aceste zece porunci, Mantuitorul a mai dat crestinilor alte noua indemnuri, prin care se implineste Legea, in scopul desavarsirii morale. Pe acestea nu le-a dat insa in chip de opriri sau porunci, ci in chip de „fericiri”, fiindca ele se potrivesc deplin cu smerenia si blandetea Mantuitorului Hristos. Pe de alta parte, cele noua Fericiri sunt atat de potrivite cu nazuintele sufletului crestinului, incat, numai auzindu-le, suntem indemnati singuri sa le indeplinim. In acest inteles Sfantul Apostol Iacov numeste legea Noului Testament „Legea cea desavarsita a libertatii” (Iacov 1, 25). Faptul ca Mantuitorul infatiseaza laolalta fericirea si desavarsirea arata ca acestea sunt strans legate. Intr-adevar, nimeni nu poate fi fericit fara a fi desavarsit, iar cel ce cucereste desavarsirea morala dobandeste prin aceasta si fericirea.

De aceea, in fiecare fericire trebuie sa deosebim mai intai invatatura sau indemnul si apoi fericirea sau fagaduinta rasplatirii. Pe scurt, prin „Fericiri” se inteleg cele noua cai pe care crestinul trebuie sa mearga pentru a ajunge la fericirea vesnica, sau cele noua virtuti prin care putem dobandi fericirea. …